joi, 29 octombrie 2015

Speranța unei iubiri


Îmi plânge inima în mine când te zăresc în depărtare
Tu iubind altă persoană și zâmbind la brațul ei.

O speranță am avut să fiu din nou fericit,
Dar te-ai dus și tu ca restul care m-au lăsat în urmă.

Nu mai știu ce-i de făcut și-ncotro să mă îndrept
O s-o iau domol la pas printre lacrimi și suspine.

Eu greșesc că încă-mi pasă de noi doi să mai aud
Alergând prin lumea mare, arătând iubirea noastră.

Am pălit după un timp știindu-te cu-altcineva
Și te vedeam cum tot zâmbești și mă-ntrebam de ce cu el;

Dar a plouat și-am renăscut mult mai rece devenind
Căci sufletul mi-a înghețat și merg prin lume arătând că pot trăi și fără ea.

Fără dorința de-a iubi și fără glasul unui om
Care să-mi spună-n zorii zilei un "bună dimineața soare!".

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu